Afara este tot iarna, cu toate ca prima zi astrologica de primavara se apropie cu pasi repezi... sunt inconjurat de zapada oricunde m-as duce si ma intreb cand va sosi primavara?

Anterior sosirii mele in Polonia am fost informat ca va trebui sa iau parte la un training ce va avea loc  in Varsovia pentru o perioada de o saptamana in intervalul 18 – 24.03.2013.

Nu m-am asteptat ca timpul sa treaca atat de usor, iar pana luni 18 martie mai ramasesera doua zile, asadar ca a trebuit sa ma pregatesc pentru saptamana ce urma sa mi-o petrec in Varsovia.

M-am trezit, iar calendarul indica ziua de 18 martie 2013... era ora 7:00 iar afara ziua incepea sa castige lupta cu noaptea. Dupa ce am servit micul dejun si verificarea tuturor lucrurilor ce credeam ca imi vor fi necesare pe intreaga durata a trainingului, am decis ca este timpul sa ma indrept spre gara.

Am iesit afara, tot iarna, dar speram sa gasesc primavara in Varsovia, oras pe care il mai vizitasem cu noua luni in urma. Stiam ca acum totul va fi diferit pentru ca voi avea timp sa descopar de unul singur orasul, sau impreuna cu cei de acolo (conform anuntului facut de catre gazdele acestui training urma sa ne plimbam destul de mult prin oras)

Ajuns in gara simteam cum intre mine si capitala Poloniei mai ramasesera numai o calatorie cu trenul de doua ore si jumatate. Deja incepusem sa imi imaginez cum va decurge trainingul, insa nu avut prea mult timp pentru a ma gandi asupra lui pentru ca trenul popisese pentru  5 minute in gara, asadar a trebuit sa imi gasesc un loc confortabil.

Un fluierat... trenul a  pornit si abia atunci imi dadeam seama ca mai aveam atat de multe intrebari la care nu aveam inca raspuns in legatura cu ce insemna Serviciul European de Voluntariat. Totusi speram sa gasesc un raspuns pentru toate aceste intrebari, excentand una: ce impact va avea aceasta experienta in viata mea? Raspunsul va fi contdionat in mare masura de mine, de dorinta de a fi shimbarea pe care doream sa o vad in lume, dupa cum obisnuia sa spuna Mahatma Ghandi.

Privind pe fereastra n-am putut sa imi stapanesc mintea, gandul zburandu-mi la familia care imi ducea lipsa acasa, in special la mama, care sunt sigur ca imi duce lipsa din ce in ce mai mult odata cu trecerea zilelor. Am ales totusi sa parasesc dorul de casa, ma facea sa devin trist, si am ales sa meditez asupra zilelor petrecute in Polonia.

Incepand sa meditez asupra acestor zile mi-am dat seama ca aici ma simt de parca traiesc de o viata in Polonia, ca cu toate ca exista bariere intre mine si cei de aici la nivel lingvistic si cultural, oamenii sunt deschisi iar acestea devin mai mici pe zi ce trece.

De asemenea, am inceput sa inteleg uneori sensul conversatiilor din jurul meu. Binenteles majoritatea conversatiilor se poarta in limba poloneza, doar nu va asteptati ca cineva sa utilizeze o alta limba decat cea materna pentru a comunica cat mai clar posibil. De aceea mi-am scos ghidul de conversatie roman – polonez si am mai invatat cateva cuvinte si propozitii. Chiar daca recunosc sunetele acestei limbi si stiu sa si citesc (mai greu ce-i drept, cam cum citeam cand eram prin clasa a 2-a), dupa o perioada limba incepe sa-mi oboseasca, iar pronuntia nu este chiar cea mai buna. Dar sunt sigur ca odata cu trecerea timpului ma voi obisnui si voi cunoaste aceasta limba.

Cele doua ore si jumatate s-au scurs foarte repede, trenul poposind in Gara Centrala - Varsovia, iar eu a trebuit sa cobor si sa imi continui drumul catre Hostelul Agrykola, locul unde urma sa se desfasoare trainingul. Nefiind un impatimit al mersului cu mijloacele de transport  si din dorinta de a descoperi la pas o parte din oras, mi-am scos din buzunarul gecii harta care imi arata traseul ce trebuia sa il parcurg pentru a ajunge in locul unde aveam sa imi petrec o saptamana alaturi de alti voluntari EVS.

Drumul catre hostel (circa 3 km) a durat aproximativ o jumatate de ora, timp in care am intalnit un grup de tineri ce ma rugau sa ii ajut sa vanda un inel de aur la un amanet pentru ca binenteles nu aveau varsta necesara sa poata efectua aceasta tranzactie. Binenteles ca i-am refuzat politicos, nevrand sa ma amestec in asemenea tranzactie de a vinde un obiect ce poate nu le apartinea lor.

Intreaga calatorie din Lodz pand la Hostelul Agrykola, Varsovia, a insemnat pentru mine un mod de a descoperi Polonia, dar si o parte din viata cetatenilor.

Uita-ma ajuns in sala unde voluntarii EVS si trainerii urmam sa ne desfasuram majoritatea timpului dedicat acestui training. Desigur, inainte sa a fi prezent in aceasta sala si de a-i cunoaste pe toti ceilalti voluntari m-am facut confortabil in camera si am servit pranzul impreuna cu colegii de camera.

Trainingul nu putea debuta mai bine decat cu un „Dzien dobry”  din partea gazdelor, Anna si Wojtek, ce urmau sa se traduca reciproc, pentru ca ideea lor, pe care am apreciat-o din dorinta de a ma obisnui si mai mult cu aceasta limba, a fost sa vorbeasca in limba poloneza cu o traducere in limba engleza.

Trecand peste introducerile absolut necesare pentru desfasurarea corespunzatoare a trainingului, gazdele au inceput sa ne prezinte cateva dintre temele ce urmau sa fie dezbatute. Insa programul nu era definit inca, acesta urmand sa fie stabilit in conformitate cu asteptarile noastre de la acest training.

Dupa prima zi in care am facut cunostinta cu toti ceilalti voluntari si fiecare dintre noi si-a exprimat asteptarile de la acest training, a urmat o seara alaturi de cei ce reprezinta o parte din marea familie a voluntarilor EVS, dar si o scurta vizita in centrul orasului impreuna cu Vusal, un voluntar de origine azera. Impreuna ne-am plimbat in noaptea geroasa aproximativ doua ore, iar in tot acest timp am discutat despre experientele pe care le avem ca voluntari, despre oameni, proiecte, oportunitati, dar si comparatii intre tarile de origine si Polonia.

Dupa o noapte in care am dormit ca un bebelus, m-am trezit cu aceasi atmosfera de iarna... afara ningea ca in povesti. Dar am spus ca asta este si ca nu pot schimba nimic. Asadar, am coborat in sala in care urma sa ne petrecem toata ziua si in debutul careia am aflat cum va arata programul (vezi foto).

Pentru a ne trezi si a capata mai mult dinamism, in fiecare dimineata s-a recurs la jocuri de tip energyzer.

In aceasta zi am discutat mai mult despre proiectele fiecaruia dintre noi, modul in care ne petrecm timpul fiind voluntari, dar si despre oamenii cu care interactionam. Astfel am putut cunoaste si invata in acelasi timp din experientele celorlalti.

In acea seara, am decis sa ne aventuram mai multi de aceasta data in centrul vechi al orasului, insa gerul a surprins pe toata lumea si am decis sa ne cunoastem mai bine intr-unul dintre localurile din centrul vechi. A fost o experienta unica datorita marii diversitati a tarilor de origine a voluntarilor, precum: Azerbaidjan, Franta, Italia, Romania, Slovacia, Slovenia, Turcia, Ucraina si Ungaria.

Miercuri, 20 martie a inceput cu o mica lectie de limba poloneza, prin intermediul careia am putut sa mai adaug cateva cuvinte in vocabular. A fost un moment care a pregatit aceasta zi care a fost dedicata in intregime culturii poloneze, cat si descoperirea unei parti a ceea ce inseamna Varsovia.

Dupa scurta introducere in cultura poloneza am pornit sa descoperim capitala Poloniei. Ghidul care ne-a cu care ne-am intalnit in „Plac Konstitucji” ne-a ajutat sa aflam mai multe despre istoria acestui oras. In prima parte a orasului am observat ca Varsovia nu se deosebeste foarte mult de capitala Romaniei, pentru ca orasul a fost distrus in proportie de 85% in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Asftel destul de multe cladiri se incadreaza in arhitectura socialista, care nu este prea spectaculoasa. Am vizitat Palatul Culturii si Stiintei iar pret de cateva minute m-am bucurat de panorama orasului de la etajul 30 al acestei cladiri atat de impunatoare construite de catre socialisti, cea mai inalta cladire din Varsovia. In imediata apropiere a palatului se afla trasat locul unde s-a aflat zidul ce separa evreii de cealalta lume in timpul razboiului, aducand aminte de suferintele acestora.

In acea seara am mancat in oras impreuna cu ceilalti voluntari, fiind una dintre surprizele pregatite de traineri, in acest mod putand sa descopar gastronomia poloneza. Curios din fire am incercat toate bucatele prezente pe masa, si pot spune ca mi-au placut bucatele.

Ziua de joi a adus odata cu ea multe raspunsuri la intrebarile mele dar si a celorlalti voluntari despre Polonia, despre neclaritati aveam. De asemenea, am aflat mai multe despre drepturile, dar si responsabilitatile pe care le avem pe perioada voluntariatului.

Seara am fost impresionat de dansurile poloneze, si odata cu aceasta ocazie am putut sa ma dezmortesc si sa mai invat cativa pasi care imi vor fi utili in viitor, pentru ca am fost invitati la dans.

Vineri am avut timp sa descopar de unul singur orasul, in acest sens vizitand Muzeul Armatei Polone, Stadionul National, acolo unde avea sa se dispute meciul Polonia-Ucraina, la care am dorit sa ma aflu in tribune, dar nu mai erau bilete. Am vorbit cu lumea pe strada in incercarea de a afla mai multe despre Varsovia, Polonia, cat si despre ce stiu acestia despre Romania. In legatura cu ultimul subiect, cunostintele partenerilor de dialog au fost reduse, acestia vorbindu-mi despre Ceausescu, Dracula, de faptul ca Romania face parte din Uniunea Europeana. Sunt decis ca macar in Nowosolna sa promovez cat se poate de mult ceea ce inseamna Romania in lume.

Seara am vizionat impreuna cu ceilalti voluntari meciul Polonia – Ucraina, care s-a terminat in favoarea ucrainienilor.

Sambata, fiind ultima zi de training am discutat despre posibilitatea de a vizita aceasta tara, dar si despre metode de a invata limba poloneza. De asemenea am putut sa-mi dau seama de complexitatea acestui program.

Pe parcursul acestui training am discutat despre conceptul de voluntariat in context EVS, filozofia acestui program, ciclul proiectului, drepturi si responsabilitati, motivatii si asteptari, cultura si invatarea limbii poloneze, dar si managementul si rezolvarea situatiilor problematice. Toate aceastea m-au ajutat sa gasesc raspunsuri la aproape toate intrebarile pe care le aveam in legatura cu acest program.

Duminica dimineata m-am urcat in trenul ce urma sa ma conduca spre casa mai increzator in fortele proprii, motivat in incercarea de a invata limba poloneza, dar si cu idei in ceea ce va insemna activitatea mea de voluntar.

Aceasta saptamana a fost deosebit de utila, facandu-ma sa inteleg ce inseamna sa fii voluntar EVS in cadrul unui proiect...