Poate ca nici un alt anotimp nu este atat de
spectaculos precum este primavara. In acest anotimp, temperaturile incep sa
creasca, atat in timpul zilei, cat si noaptii, iar toata natura revine la viata
odata cu topirea covorului alb ce s-a asternut in timpul iernii pretutindeni,
plantele isi incep un nou ciclu si realizeaza un covor de verdeata si plin de
miresme, pasarile se intorc din tarile calde pentru a ne mangaia auzul cu cele
mai frumoase cantece, pana si ursii se trezesc din lungul somn. As putea spune
ca ne bucuram de un intreg spectacol al naturii.
Odata cu trecerea timpului, fiecare civilizatie
si-a dezvoltat traditii si obiceiuri in aceasta perioada. Asa se intampla si in
cazul Poloniei si al Romaniei, obiceiuri despre care vom vorbi in cele ce urmeaza.
La romani, primavara debuteaza cu 1 martie, cand
barbatii ofera reprezentantelor sexului frumos un simbolic martisor, impreuna
cu o floare, care de regula este un ghiocel, cunoscut si ca vestitorul
primaverii. Martisorul, reprezentat de impletirea a doua snururi, unul alb
(reprezentand iarna, zapada, caracteristici atribuite barbatului) si unul rosu
(reprezentand vara, focul, sangele, caracterstici atribuite femeii), este o
podoaba ce este purtat de catre fete si femei pe durata lunii martie (de aici
si denumirea populara de martisor pentru luna martie), dupa care este agatat de
ramura unui pom fructifer, nu inainte ca fata/femeia in cauza sa isi puna o
dorinta ce se crede ca se va adeveri.
Originea acestui obicei nu este cunoscuta cu
exactitate, dar se presupune ca prezenta la romani, bulgari si moldoveni
explica provenienta dacica.
Un alt obicei este denumit „babele”, si a fost
dezvoltat in jurului mitul Babei Dochia, zeita agrara in mitologia dacica,
asociata zeitelor Diana si Iuno din mitologia romana; Hera si Artemis din
mitologia greaca.
Acest obicei este sarbatorit pe durata a 9 zile,
incepand cu 1 martie, corespunzand zilelor in care Baba Dochia a urcat cu oile
la munte. In aceasta perioada femeile si fetele din Romania isi aleg o zi, a
carei vreme (fumoasa, insorita, mohorata etc) va reprezenta firea si sufletul
persoanei in cauza pentru acel an. Aceste noua zile echivaleaza cu numarul
cojoacelor la care Baba Dochia a renuntat odata cu urcusul cu oile la munte,
simbolizand incalzirea vremii, culminand cu 9 martie, atunci cand Baba Dochia
moare, fiind hotarul dintre anotimpul friguros si cel calduros.
Taranii acordau o mare atentie primelor trei zile
din luna martie (1 martie reprezentand baba plugului, 2 martie – baba de sapa,
iar 3 martie – baba de cules). Daca in toate aceste zile ploua, insemna ca
munca agricola se facea pe umezeala, daca era numai soare, atunci se facea pe
uscatura.
Dupa incetarea zilelor Babei, incep Mosii, numiti
si sfinti. In mitologia romaneasca Babele sunt considerate a fi rele, iar Mosii
a fi buni. Zielele Mosilor sunt sarbatorite intre 10 si 17 martie, simbolizand
inceputul zilelor calduroase, in aceste zile incepandu-se munca ogoarelor.
Pe durata acestor zile, in unele regiuni, oameni
bat pamantul inghetat cu batele pentru a lasa caldura sa iasa afara.
Pe data de 9 martie sunt celebrati cei 40 de
sfinti din Sevastia ce au fost intemnitati, loviti cu pietre, tinuti apa ca
gheața unui lac de munte, schingiuiti si arsi, pentru ca au refuzat sa renunte
la credinta lor crestina.
In aceasta zi, femeile obisnuiesc sa coaca 40 de
colaci in forma cifrei 8, denumiti mucenici, sau se prepara mucenici mai mici
si se fierb, apa simbolizand lacul in care au fost aruncati acesti sfinti.
Aceasta „supa” se serveste cu nuca si scortisoara.
Tot in aceasta zi exista obiceiul ca barbatii sa
bea 40 de pahare (200 ml) de vin in cinstea acestor sfinti.
Cu ocazia primei zile de primavara, considerata a
fi in data de 21 martie (echinoctiul de primavara), polonezii au o traditie
pagana (mentionata incepand cu secolul al XV-lea) ce consta in arderea si
scufundarea in apa unui rau sau unui lac a unei papusi confectionate din paie,
ce o reprezinta pe Marzanna.
In
mitologia slava, Marzanna este asociata cu zeita agrara, ce are la baza moartea
si renasterea naturii. In comparatie cu mitologia romaneasca, aceasta zeita o
putem asocia cu Baba Dochia.
Traditia
este pastrata si continuata astazi in scoli, unde copiii creaza aceste papusi,
Marzanna, din materiale ce intra rapid in circuitul naturii. Acest obicei nu
poate decat sa ma bucure, avand in vedere ca tinerii nu mai sunt atat de
interesati de traditii, acestea incepand sa dispara odata cu timpul.
Dupa ce Marzanna este creata, aceasta este
aprinsa, uneori cu anumite ierburi, in acest moment iarna incepand sa moara facandu-i
loc primaverii. Dupa ce i s-a dat foc, aceasta papusa este aruncata intr-un lac
sau rau pentru a fi inecata.
O alta traditie poloneza mai veche de
secolul al XV-lea este Śmigus-Dyngus, cunoscuta si ca „Lunea uda” este celebrata in
prima zi de dupa Paste, consta in udarea din plin cu apa si baterea usoara cu
crengute de salcie a fetelor de catre baieti. Desigur ziua imediat urmatoare
rolurile se inversau, iar fetele erau cele care udau si bateau baietii cu
aceste crengute de salcie. Dar astazi, cele doua zile sunt reunite intr-una,
devenind astfel o batalie generala cu apa.
Interesant este ca cu ceva timp in urma, cand se crapa de ziua, baietii
se strecurau in casele fetelor, inainte ca acestea sa se trezeasca si le
spuneau Dyngus, dyngus, po
dwa jaja; nie chce chleba tylko jaja ("Dyngus, dyngus, pentru doua
oua; nu vreau paine dar vreau oua") dupa care daca nu primeau oua
incondeiate erau stropite din plin cu apa. Sunt semnalate cazuri in care fetele
erau luate pe sus cu tot cu patul in care dormeau si erau aruncate direct in
apa unui lac sau rau.
Daca in trecut toata aceasta batalie cu
apa avea ca simbol atragerea ploilor pentru o recolta bogata, acum acesta
traditie este mai mult o distractie.
Daca cumva veti vizita in aceasta zi
Polonia, fiti pregatit cu o umbrela, chiar daca este o zi insorita. Nu cred ca
veti intelege aceasta traditie atunci cand cineva de la etajul al zecelea va
arunca cu apa inspre voi.
In ambele tari vom intalni obiceiuri
legate de 8 martie (Ziua Internationala a Femeii) si Paste, despre care am
vorbit sau voi vorbi cat de curand.
|