Cu toții ne aducem aminte de
copilărie, de momentele în care ne jucam cu ceilalți copii sau împărțeam orice
aveam cu prietenii noștrii.
Copilăria este o perioadă magică
pentru noi toți. În această perioadă parcă aveam mai multă energie, fructele
erau mai gustoase, iar prăjiturile bunicii erau de-a dreptul excepționale. Ca
să nu mai vorbesc de poveștile la gura sobei pe care bunica obișnuia să mi le
spună când era atât de ger afară. Parcă toate aceste amintiri ar fi paginile
unei cărți de basme.
Însă din păcate nu toți copiii se
bucură de această perioadă magică. Din păcate, în familiile cu dificultăți financiare,
copiii nu se întâlnesc cu jucăriile pe care ceilalți copii din familiile cu
venituri ridicate le ignoră.
Din păcate, în această epocă, adesea
numită civilizată, întâlnim părinți ce își agresează copiii, fizic sau
emoțional. De asemenea, sunt copiii în lumea întreagă ce sunt exploatați în
diverse moduri, care uneori sunt greu de închipuit de către omul din societatea
modernă.
Pentru a reduce aceaste abuzuri
asupra copiilor, au avut loc mișcări ce aveau să vină în protejarea copiilor.
Astfel, în luna august a anului 1925 a avut loc Conferința Monială pentru
Protejarea și Bunăstarea Copiilor în orașul Geneva. În cadrul aceastei
conferințe avea să se discute pentru despre adoptarea unei zile internaționale
a copiilor, tot atunci reprezentanți ai 54 de state au adoptat Declarația
pentru Protecția Copilului.
Ulterior aceastei conferințe de la
Geneva, unele guverne au adoptat o zi care să fie dedicată copiilor. În anul
1954, UNICEF avea să recomande ca fiecare stat din lumea întreagă să adopte
„Ziua Copilului”, iar data să fie 20 noiembrie, dar se pare că fiecare stat a
ales o dată după cum a dorit.
Până la urmă pe 20 noiembrie în
statele din Europa este relativ frig, iar copiii nu se pot bucura cu această
ocazie. Astfel, adoptarea datei de 1 iunie pentru acest eveniment de către
guvernele României și Poloniei, mi se pare inspirată.
Totuși, Ziua Copilului este
sărbătorită în mai mult de 30 de țări pe data de 1 iunie, îndeosebi în țările
din Europa de Est.
În România și Polonia, precum și în
celelalte state, sunt organizate activități speciale dedicate celor mici.
Aceste activități sunt diverse, printre care se înnumără desene pe asfalt,
jocuri în echipă, cântece și multe altele. E o sărbătoare îndrăgită de cei
micuți. În această zi, părinții par să le satisfacă mai multe dorințe, în acest
sens dăruindu-le jucării și dulciuri.
Însă Ziua Copilului e mult mai mult
decât o simplă sărbătorire prin organizarea de evenimente dedicate celor mici,
fiind în același timp un prilej de creșterea gradului de conștientizare în ceea
ce privește abuzurile, exploatarea și discriminarea la care sunt supuși copiii
din lumea întreagă. Astfel, în diferite colțuri ale lumii, există copii care
muncesc precum adulții, sunt abandonați de proprii părinți, sunt obligați să se
prostitueze, sau sunt victime ale discriminărilor de oridin religios,
minoritate sau dizabilități. Sunt enorm de multe situații în care cei mici pot
deveni victime ale acestei societăți în care trăim, lista putând continua.
Toate aceste demersuri sunt făcute
pentru a proteja și a combate abuzurile la adresa celor mici, scopul final
fiind de a dezvolta o societate pe care o putem numi civilizată. Va trebui să
fim părți active și să ajutăm așa cum putem pentru a realiza acest scop pe care
societatea îl urmărește din cele mai vechi timpuri.
Dar totul se schimbă și pot spune că
lucrurile evoluează în direcția cea bună, mai rămâne doar să ne menținem
direcția și să mărim viteza cu care îndreaptăm lucrurile.
Sper ca din ce în ce mai mulți copii
să aibă o copilărie, în care magia și lumea de poveste să fie traite, nu numai
auzite în poveștile citite sau ascultate înainte de culcare...
Faptul că sunt și voi rămâne
întotdeauna copil, copilul părinților mei, rodul iubirii lor, mă umple de
iubire, mă motivează și mă face să mă simt pururea tânăr... Iar pentru toate
acestea le voi fi recunoscător părinților mei și îi voi cinsti așa cum se
cuvine pe întreg parcursul vieții mele...
|