Echoes of Europe

Section categories
Calendar
«  April 2013  »
SuMoTuWeThFrSa
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930
Entries archive
Our poll
Rate my site
Total of answers: 12
Site friends
Statistics

Total online: 1
Guests: 1
Users: 0

Blog

Main » 2013 » April » 5 » Traditii si obiceiuri de primavara in Polonia si Romania
17.45.43
Traditii si obiceiuri de primavara in Polonia si Romania

Poate ca nici un alt anotimp nu este atat de spectaculos precum este primavara. In acest anotimp, temperaturile incep sa creasca, atat in timpul zilei, cat si noaptii, iar toata natura revine la viata odata cu topirea covorului alb ce s-a asternut in timpul iernii pretutindeni, plantele isi incep un nou ciclu si realizeaza un covor de verdeata si plin de miresme, pasarile se intorc din tarile calde pentru a ne mangaia auzul cu cele mai frumoase cantece, pana si ursii se trezesc din lungul somn. As putea spune ca ne bucuram de un intreg spectacol al naturii.

Odata cu trecerea timpului, fiecare civilizatie si-a dezvoltat traditii si obiceiuri in aceasta perioada. Asa se intampla si in cazul Poloniei si al Romaniei, obiceiuri despre care vom vorbi in cele ce urmeaza.

La romani, primavara debuteaza cu 1 martie, cand barbatii ofera reprezentantelor sexului frumos un simbolic martisor, impreuna cu o floare, care de regula este un ghiocel, cunoscut si ca vestitorul primaverii. Martisorul, reprezentat de impletirea a doua snururi, unul alb (reprezentand iarna, zapada, caracteristici atribuite barbatului) si unul rosu (reprezentand vara, focul, sangele, caracterstici atribuite femeii), este o podoaba ce este purtat de catre fete si femei pe durata lunii martie (de aici si denumirea populara de martisor pentru luna martie), dupa care este agatat de ramura unui pom fructifer, nu inainte ca fata/femeia in cauza sa isi puna o dorinta ce se crede ca se va adeveri.

Originea acestui obicei nu este cunoscuta cu exactitate, dar se presupune ca prezenta la romani, bulgari si moldoveni explica provenienta dacica.

Un alt obicei este denumit „babele”, si a fost dezvoltat in jurului mitul Babei Dochia, zeita agrara in mitologia dacica, asociata zeitelor Diana si Iuno din mitologia romana; Hera si Artemis din mitologia greaca.

Acest obicei este sarbatorit pe durata a 9 zile, incepand cu 1 martie, corespunzand zilelor in care Baba Dochia a urcat cu oile la munte. In aceasta perioada femeile si fetele din Romania isi aleg o zi, a carei vreme (fumoasa, insorita, mohorata etc) va reprezenta firea si sufletul persoanei in cauza pentru acel an. Aceste noua zile echivaleaza cu numarul cojoacelor la care Baba Dochia a renuntat odata cu urcusul cu oile la munte, simbolizand incalzirea vremii, culminand cu 9 martie, atunci cand Baba Dochia moare, fiind hotarul dintre anotimpul friguros si cel calduros.

Taranii acordau o mare atentie primelor trei zile din luna martie (1 martie reprezentand baba plugului, 2 martie – baba de sapa, iar 3 martie – baba de cules). Daca in toate aceste zile ploua, insemna ca munca agricola se facea pe umezeala, daca era numai soare, atunci se facea pe uscatura.

Dupa incetarea zilelor Babei, incep Mosii, numiti si sfinti. In mitologia romaneasca Babele sunt considerate a fi rele, iar Mosii a fi buni. Zielele Mosilor sunt sarbatorite intre 10 si 17 martie, simbolizand inceputul zilelor calduroase, in aceste zile incepandu-se munca ogoarelor.

Pe durata acestor zile, in unele regiuni, oameni bat pamantul inghetat cu batele pentru a lasa caldura sa iasa afara.

Pe data de 9 martie sunt celebrati cei 40 de sfinti din Sevastia ce au fost intemnitati, loviti cu pietre, tinuti apa ca gheața unui lac de munte, schingiuiti si arsi, pentru ca au refuzat sa renunte la credinta lor crestina.

In aceasta zi, femeile obisnuiesc sa coaca 40 de colaci in forma cifrei 8, denumiti mucenici, sau se prepara mucenici mai mici si se fierb, apa simbolizand lacul in care au fost aruncati acesti sfinti. Aceasta „supa” se serveste cu nuca si scortisoara.

Tot in aceasta zi exista obiceiul ca barbatii sa bea 40 de pahare (200 ml) de vin in cinstea acestor sfinti.

Cu ocazia primei zile de primavara, considerata a fi in data de 21 martie (echinoctiul de primavara), polonezii au o traditie pagana (mentionata incepand cu secolul al XV-lea) ce consta in arderea si scufundarea in apa unui rau sau unui lac a unei papusi confectionate din paie, ce o reprezinta pe Marzanna.

In mitologia slava, Marzanna este asociata cu zeita agrara, ce are la baza moartea si renasterea naturii. In comparatie cu mitologia romaneasca, aceasta zeita o putem asocia cu Baba Dochia.

                                                                                                                        Traditia este pastrata si continuata astazi in scoli, unde copiii creaza aceste papusi, Marzanna, din materiale ce intra rapid in circuitul naturii. Acest obicei nu poate decat sa ma bucure, avand in vedere ca tinerii nu mai sunt atat de interesati de traditii, acestea incepand sa dispara odata cu timpul.

Dupa ce Marzanna este creata, aceasta este aprinsa, uneori cu anumite ierburi, in acest moment iarna incepand sa moara facandu-i loc primaverii. Dupa ce i s-a dat foc, aceasta papusa este aruncata intr-un lac sau rau pentru a fi inecata.

O alta traditie poloneza mai veche de secolul al XV-lea este Śmigus-Dyngus, cunoscuta si ca „Lunea uda” este celebrata in prima zi de dupa Paste, consta in udarea din plin cu apa si baterea usoara cu crengute de salcie a fetelor de catre baieti. Desigur ziua imediat urmatoare rolurile se inversau, iar fetele erau cele care udau si bateau baietii cu aceste crengute de salcie. Dar astazi, cele doua zile sunt reunite intr-una, devenind astfel o batalie generala cu apa.

Interesant este ca cu ceva timp in urma, cand se crapa de ziua, baietii se strecurau in casele fetelor, inainte ca acestea sa se trezeasca si le spuneau Dyngus, dyngus, po dwa jaja; nie chce chleba tylko jaja ("Dyngus, dyngus, pentru doua oua; nu vreau paine dar vreau oua") dupa care daca nu primeau oua incondeiate erau stropite din plin cu apa. Sunt semnalate cazuri in care fetele erau luate pe sus cu tot cu patul in care dormeau si erau aruncate direct in apa unui lac sau rau.

Daca in trecut toata aceasta batalie cu apa avea ca simbol atragerea ploilor pentru o recolta bogata, acum acesta traditie este mai mult o distractie.

Daca cumva veti vizita in aceasta zi Polonia, fiti pregatit cu o umbrela, chiar daca este o zi insorita. Nu cred ca veti intelege aceasta traditie atunci cand cineva de la etajul al zecelea va arunca cu apa inspre voi.

In ambele tari vom intalni obiceiuri legate de 8 martie (Ziua Internationala a Femeii) si Paste, despre care am vorbit sau voi vorbi cat de curand.

Category: Romana | Views: 4668 | Added by: Ciprian | Rating: 0.0/0